luni, 16 decembrie 2013

Carl Sagan despre guvernare, scepticism şi pseudoştiinţă

      Pentru cei care sunt mai tineri, Carl Sagan a fost una dintre cele mai luminate minţi ale sfârşitului de secol XX.
      A fost unul dintre promotorii exobiologiei şi ai programului SETI (Search for ExtraTerrestrial Inteligence). A militat pentru răspândirea cunoştinţelor ştiintifice în rândul maselor.
      Cei de vârsta mea îşi amintesc, poate, cu câtă nerăbdare aşteptam, la începuturile anilor '80, difuzarea fiecărui episod al serialului său documentar "COSMOS", sau îşi vor aminti despre "Creierul lui Broca", un elogiu adus ştiinţei, singura lui lucrare publicată în româneşte înainte de 1989. Deasemenea, este autorul romanului care a stat la baza blockbusterului "Contact", al lui Robert Zemeckis, cu Jodie Foster în rolul principal, film apărut în 1997, la un an de la moartea savantului.

Am nimerit peste o înregistrare a ultimului său interviu, un fragment din acesta ridicând o problemă la care cred că ar trebui să medităm cu toţii:

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu limba engleză mi-am permis să transcriu conţinutul acestui fragment, mai jos:


"- Charlie, părerea mea este că ceea ce se numeşte pseudoştiinţă, superstiţii, aşa-zisele credinţe de tip "New Age", sau fanatismul fundamentalist nu sunt lucruri noi. Omenirea  le-a experimentat pe toate, încă de la începuturile sale. Dar trăim într-o eră bazată pe ştiinţă şi tehnologie, cu formidabile puteri din punct de vedere tehnologic...
- Ştiinţa şi tehnologia ne propulsează spre viitor cu viteze nemaivăzute.
- Aşa e. Iar dacă noi nu înţelegem asta - prin "noi" mă refer la publicul larg, sau ne poziţionăm sub forma "Nu mă pricep la asta, nu am habar despre ce e vorba" atunci cine ia toate deciziile în materie de ştiinţă şi tehnologie care vor defini lumea în care vor trăi copii noştri?
Doar nişte membri ai Congresului? Dar nu sunt mai mult o mână de congresmeni cărora, pe deasupra, le lipseşte orice fel de pregătire ştiinţifică. Iar Congresul republican tocmai ce a desfiinţat propriul Birou de Evaluare Tehnologică, organismul care tocmai le furniza consiliere competentă şi independentă în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, spunând "Nu ne interesează. Nu ne mai povestiţi despre ştiinţă şi tehnologie."
- În mod surprinzător, pericolele ce decurg de aici...
- Sunt două tipuri de pericole. Unul este tocmai cel despre care vorbeam, că ne construim societatea bazându-ne pe o ştiinţă şi tehnologie pe care nimeni nu o înţelege, iar acest amestec exploziv de ignoranţă şi putere ne va exploda în faţă, mai devreme sau mai târziu.
    Întrebarea e: cine conduce ştiinţa şi tehnologia într-o democraţie, dacă populaţia nu are habar despre subiect?
    Al doilea motiv pentru care sunt îngrijorat este acela că ştiinţa este mai mult decât un bagaj de cunoştinţe, este un mod de gândire, un mod de a cerceta cu scepticism universul, conştienţi de faptul că noi, ca oameni, suntem supuşi greşelii. Dacă nu suntem capabili să ne manifestăm scepticismul punând întrebări celor care ne prezintă ceva ca fiind adevărat, celor care reprezintă o autoritate, atunci vom fi la mâna oricărui şarlatan politic sau religios care va apărea.
    Este un lucru pe care l-a subliniat însuşi Thomas Jefferson, spunând că nu e îndeajuns să enumerăm nişte drepturi în Constituţie sau în Declaraţia Drepturilor Omului, ci oameniil ar trebui să fie educaţi să-şi manifeste scepticismul pentru că altfel nu noi vom fi aceia care vor conduce Guvernul, ci el ne va conduce pe noi."


Ca să sintetizăm, vom apela la înţelepciunea marelui Descartes, care ne spunea, cu mult mai înainte de Sagan: "Dubito ergo cogito. Cogito ergo sum."

Băgaţi la cap!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu