Cum dă vestul cu bâta în baltă, în relaţia cu Rusia

    Încep cu puţină istorie.

    Pe scurt, tărâmul care ţine prima pagină a ştirilor din ultimele săptămâni, Crimeea, a fost leagăn al civilizaţiei ruse încă din secolul al X-lea, când principele Rusiei Kievene, Vladimir I, a fost creştinat aici. După o epocă medievală tumultoasă în care peninsula îşi schimbă frecvent stăpânii, aici se va stabili în 1441, de către un descendent al lui Gingis Han, Hanatul Crimeei, care se va afla sub influenţă politică otomană în cea mai mare parte a existenţei sale. În 1783 Imperiul Ţarist anexează Crimeea. Dacă vom cosidera, pe bună dreptate, URSS ca o continuatoare a acestui imperiu putem spune că peninsula a rămas sub aceeaşi stăpânire până la dezmembrarea Uniunii Sovietice, în 1991. În 1954, după moartea lui Stalin, Nikita Hruşciov, ucrainean după naţionalitate, face Crimea cadou Ucrainei, o simplă măsură administrativă la vreme aceea. Aici fac o paranteză pentru a aminti că însăşi Ucraina, în cadrul URSS era, într-o măsură deloc neglijabilă, un amalgam de teritorii luate cu japca de ruşi de la statele învecinate: Polonia, România, Ungaria. După destrămarea URSS Crimea revine noului stat independent Ucraina, însă ruşii împun acesteia un acord în urma căruia urma să-şi păstreze bazele militare, în special cele navale pe acest teritoriu. De ce sunt ele atât de importante pentru Rusia? Dintr-un motiv foarte simplu: deşi se pare că nu se mai termină, Rusia are ieşire la o singură mare caldă şi aceasta e Marea Neagră. Bazele navale ruseşti de pe celelalte mări sunt inoperante câteva luni pe an din cauza îngheţului. De aici importanţa strategică a Crimeei pentru ruşi.

Carl Sagan despre guvernare, scepticism şi pseudoştiinţă

      Pentru cei care sunt mai tineri, Carl Sagan a fost una dintre cele mai luminate minţi ale sfârşitului de secol XX.
      A fost unul dintre promotorii exobiologiei şi ai programului SETI (Search for ExtraTerrestrial Inteligence). A militat pentru răspândirea cunoştinţelor ştiintifice în rândul maselor.
      Cei de vârsta mea îşi amintesc, poate, cu câtă nerăbdare aşteptam, la începuturile anilor '80, difuzarea fiecărui episod al serialului său documentar "COSMOS", sau îşi vor aminti despre "Creierul lui Broca", un elogiu adus ştiinţei, singura lui lucrare publicată în româneşte înainte de 1989. Deasemenea, este autorul romanului care a stat la baza blockbusterului "Contact", al lui Robert Zemeckis, cu Jodie Foster în rolul principal, film apărut în 1997, la un an de la moartea savantului.

Am nimerit peste o înregistrare a ultimului său interviu, un fragment din acesta ridicând o problemă la care cred că ar trebui să medităm cu toţii:

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu limba engleză mi-am permis să transcriu conţinutul acestui fragment, mai jos:

Puneţi mâna pe Gigel, ca să fiţi la fel ca el!

      Am să vă rog, pentru început, să revedeţi referinţa la George Soros făcută în acest articol, publicat pe blog în luna mai a anului trecut.

      Iată că lucrurile se repetă, de data aceasta pe terenul celei mari mari pieţe de acţiuni.

      Aflăm din SNL Financial cum că prietenul Georgică tocmai şi-a lichidat poziţiile deţinute la unele dintre cele mai mari bănci americane, cum ar fi JPMorgan-Chase, Sun Trust, Capitol One sau Morgan Stanley, în timp ce la celelalte, şi-a redus semnificativ expunerea. Acelşi lucru l-a făcut şi cu participaţiunile sale la AIG, pe care le-a redus cu două treimi. De fapt, portofoliul de acţiuni deţinut de Gigel s-a subţiat cu vreo 80% în ultimele 2-3 luni.

Nostalgia după Escudo prinde glas în Portugalia

     În ultima vreme parcă asistăm la un concurs pentru a vedea care dintre ţările partcipante are mai mult sânge în puţă pentru a părăsi prima Zona Euro. în acest context, o mişcare importantă vine din Portugalia, aflăm din Wall Street Journal.

     O carte a unui economist portughez a starnit furori odată cu lansarea sa, în urmă cu o lună: a ajuns intantaneu în vârful listei de best-seller din Portugalia, devansând câteva cărţi despre dietele la modă, sau popularul roman erotic "Fifty Shades of Grey".

     Cartea intitulată "De ce ar trebui să renunţăm la Euro", a lui Joao Ferreira do Amaral, a contribuit la iniţierea unei dezbateri publice în Portugalia în legătură cu cauza reală a situaţiei precare a economiei ţării: e doar mult hulita austeritate necesară pentru asigurarea Bailoutului european de vină, sau e vorba de moneda unică?

     Luări de poziţie în conferinţe publice, dezbateri televizate, articole de presă, laolaltă cu politicieni, încep să exploreze o chestiune care până acum era apanajul doar al cercurilor universitare, şi anume: are Portugalia vreo posibilitate realistă de redresare în cadrul Eurozonei?

Vincent în Deltă

     În urmă cu câţiva ani mă găseam în Delta Dunării, într-o vacanţă pe care am dedicat-o frumuseţilor naturii. A fost un prilej ideal pentru a surprinde în imagini multe din aceste minuni. Pe vremea aceea nu erau la îndemână camerele foto digitale, aşa încât fotografiile au fost făcute pe film foto.
     Nu mică mi-a fost mirarea atunci când, develoăpând aceste fotografii, una din ele mi-a atras atenţia. Semăna extraordinar de bine cu imaginea din memoria mea a unui tablou pe care îl văzusem la Muzeul Van Gogh din Amsterdam. Era vorba despre un tablou din perioada pariziană a artistului, intitulat "Ciocârlie în lanul de grâu".
     Lăsând laoparte faptul că în loc de grâu eu aveam în poză stufăriş, iar în loc de ciocârlie apare o lişiţă, cred că asemănarea celor două imagini este, totuşi, una frapantă:

Vincent Van Gogh - Ciocârlie în lanul de grâu (1887), ulei pe pânză

Eu - Lişiţă în stufăriş (2004), poză pe hârtie :-)

Când cresc mare, am să mă fac analist strategic

Foto: AFP

Trecând în revistă saiturile de ştiri dau, ieri, peste un titlu mare: "Cinci momente strategice în viziunea lui George Friedman".
Ce aflăm noi de acolo?
Păi, din preambul ni se povesteşte cum că "Specialistul în geopolitică și fondatorul agenției de analize militare Stratfor, George Friedman, a ținut, vineri, un discurs la Banca Națională a României, evenimentul desfășurându-se sub patronajul guvernatorului Mugur Isărescu. Analistul de politică externă Bogdan Chirieac a identificat cinci momente de o importanță vitală în viziunea lui Friedman, invocate de acesta în discursul său."
"Interesant!" îmi spun în sinea mea şi citesc mai departe, ca să văd ce a identificat oare el, B.C., în discursul distinsului personaj. Şi aflu.

Criza financiară cipriotă: Confiscarea depozitelor bancare

Atunci când vorbim de macroeconomie, în termeni valorici, avem de-a face cu sume de ordinul miliardelor. Pentru cei mai mulţi dintre noi, aceste valori se găsesc dincolo de ceea ne putem reprezenta prin puterea minţii. Acesta e motivul pentru care Demonocracy face apel la infografice pentru ca fiecare să înţeleagă mai bine dimensiunea problemelor cu care se confruntă economia mondială.

De cele mai multe ori, acestea vorbesc de la sine. În cazul arătat în titlu consider că sunt necesare unele comentarii pentru cei mai puţin obişnuiţi cu terminologia caracteristică.