luni, 26 octombrie 2015

Muşamalizarea de către CIA a circumstanţelor asasinării lui JFK



 "History is a greek word which means, literally, just investigation." (Arnold Toynbee)



Internetul oferă zi de zi surprize celor care știu să le caute și, uneori, celor care stau pur şi simplu cu gura căscată (cum e şi cazul meu)
Ultima surpriză care mi-a picat din întâmplare în monitor constă într-un raport al unui istoriograf al CIA, pe nume David Robarge, publicat în 2013 într-o revistă secretă, de uz intern, a agenției de informații. Beneficiind, inițial, de statutul ”SECRET/NOFORN”, însemnând că materialul nu poate părăsi agenția și nici împărtășit cu guverne străine, acesta a fost declasificat în surdină și a apărut în arhivele Universității George Washington, (D.C.).
În ce costă surpriza? În faptul că raportul dezvăluie unele circumstanțe pe care directorul CIA din acea vreme, John MaCone, le-ar fi ascuns cu prilejul anchetei desfășurate de Comisia Warren în cea ce privește asasinarea Președintelui J.F. Kennedy, la Dallas, în 22 noiembrie 1963, informațiile în cauză fiind de natură a arunca o nouă lumină asupra acelor evenimente.



O scurtă rememorare a evenimentelor din acea perioadă e necesară pentru înțelegerea contextului la care se referă documentul nostru.

miercuri, 17 decembrie 2014

RUSSIANS

Un cântec al lui Sting de prin aniii '80, pe o temă de Prokofiev,  începea aşa: "In Europe and America there's a growing feeling of hysteria...". Cântecul se numea sugestiv "Russians". El, cântecul, avea ca temă riscul unei conflagraţii nucleare între Vest şi Rusia. Iată că azi el revine în actualitate, cel puţin prin prisma primelor sale versuri, deşi într-un context diferit.


Am asistat ieri la nişte evenimente care pot determina nişte dezvoltări ulterioare foarte interesante. O zicere înţeleaptă ne avertizează însă: să ne ferească Dumnezeu să trăim vremuri interesante.
Iată despre ce e vorba:

miercuri, 17 septembrie 2014

Spre un al treilea război mondial



În martie scriam un articol pe blog în care legam conflictul din Crimea (atunci) de soarta petrodolarului şi se pare că evenimentele ulterioare mi-au dat dreptate. 
Am văzut de curând mai multe analize foarte pertinente asupra premizelor geopolitice ale unui posibil conflict mondial ce se pare că ne paşte. Şi cum multe din premizele respective au fost abordate de mine de-a lungul timpului în textele publicate aici, găsesc că ar fi util să fac un rezumat al acestora, care ar fi beneficiarul unui interes potenţial din partea celor preocupaţi de subiect, în categoria cărora cred că avem datoria să ne înscriem fiecare dintre noi, dată fiind gravitatea acestuia.


luni, 7 iulie 2014

Cine conduce lumea?



   Titlul acestui articol v-ar putea induce în eroare, făcându-vă să credeţi că este un nou "bla-bla" la o temă îndrăgită de amatorii teoriei conspiraţiei, cum sunt cele care inundă mediul on-line şi social media.
    Am să vă dezamăgesc şi am să să vă spun din start că cele ce urmează reprezintă o trecere în revistă a opiniilor şi cercetărilor unor persoane a căror statură profesională este, dincolo de orice dubiu, demnă de toată admiraţia.





sâmbătă, 22 martie 2014

Cum dă vestul cu bâta în baltă, în relaţia cu Rusia

    Încep cu puţină istorie.

    Pe scurt, tărâmul care ţine prima pagină a ştirilor din ultimele săptămâni, Crimeea, a fost leagăn al civilizaţiei ruse încă din secolul al X-lea, când principele Rusiei Kievene, Vladimir I, a fost creştinat aici. După o epocă medievală tumultoasă în care peninsula îşi schimbă frecvent stăpânii, aici se va stabili în 1441, de către un descendent al lui Gingis Han, Hanatul Crimeei, care se va afla sub influenţă politică otomană în cea mai mare parte a existenţei sale. În 1783 Imperiul Ţarist anexează Crimeea. Dacă vom cosidera, pe bună dreptate, URSS ca o continuatoare a acestui imperiu putem spune că peninsula a rămas sub aceeaşi stăpânire până la dezmembrarea Uniunii Sovietice, în 1991. În 1954, după moartea lui Stalin, Nikita Hruşciov, ucrainean după naţionalitate, face Crimea cadou Ucrainei, o simplă măsură administrativă la vreme aceea. Aici fac o paranteză pentru a aminti că însăşi Ucraina, în cadrul URSS era, într-o măsură deloc neglijabilă, un amalgam de teritorii luate cu japca de ruşi de la statele învecinate: Polonia, România, Ungaria. După destrămarea URSS Crimea revine noului stat independent Ucraina, însă ruşii împun acesteia un acord în urma căruia urma să-şi păstreze bazele militare, în special cele navale pe acest teritoriu. De ce sunt ele atât de importante pentru Rusia? Dintr-un motiv foarte simplu: deşi se pare că nu se mai termină, Rusia are ieşire la o singură mare caldă şi aceasta e Marea Neagră. Bazele navale ruseşti de pe celelalte mări sunt inoperante câteva luni pe an din cauza îngheţului. De aici importanţa strategică a Crimeei pentru ruşi.

luni, 16 decembrie 2013

Carl Sagan despre guvernare, scepticism şi pseudoştiinţă

      Pentru cei care sunt mai tineri, Carl Sagan a fost una dintre cele mai luminate minţi ale sfârşitului de secol XX.
      A fost unul dintre promotorii exobiologiei şi ai programului SETI (Search for ExtraTerrestrial Inteligence). A militat pentru răspândirea cunoştinţelor ştiintifice în rândul maselor.
      Cei de vârsta mea îşi amintesc, poate, cu câtă nerăbdare aşteptam, la începuturile anilor '80, difuzarea fiecărui episod al serialului său documentar "COSMOS", sau îşi vor aminti despre "Creierul lui Broca", un elogiu adus ştiinţei, singura lui lucrare publicată în româneşte înainte de 1989. Deasemenea, este autorul romanului care a stat la baza blockbusterului "Contact", al lui Robert Zemeckis, cu Jodie Foster în rolul principal, film apărut în 1997, la un an de la moartea savantului.

Am nimerit peste o înregistrare a ultimului său interviu, un fragment din acesta ridicând o problemă la care cred că ar trebui să medităm cu toţii:

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu limba engleză mi-am permis să transcriu conţinutul acestui fragment, mai jos:

vineri, 31 mai 2013

Puneţi mâna pe Gigel, ca să fiţi la fel ca el!



      Am să vă rog, pentru început, să revedeţi referinţa la George Soros făcută în acest articol, publicat pe blog în luna mai a anului trecut.

      Iată că lucrurile se repetă, de data aceasta pe terenul celei mari mari pieţe de acţiuni.

      Aflăm din SNL Financial cum că prietenul Georgică tocmai şi-a lichidat poziţiile deţinute la unele dintre cele mai mari bănci americane, cum ar fi JPMorgan-Chase, Sun Trust, Capitol One sau Morgan Stanley, în timp ce la celelalte, şi-a redus semnificativ expunerea. Acelşi lucru l-a făcut şi cu participaţiunile sale la AIG, pe care le-a redus cu două treimi. De fapt, portofoliul de acţiuni deţinut de Gigel s-a subţiat cu vreo 80% în ultimele 2-3 luni.