Prietenii ştiu de ce..., ca să parafrazăm un slogan comercial destul de inspirat.
Pentru că un genial autor a făcut din jocul mărgelelor de sticlă simbolul absolut al cunoaşterii, al raportării individului la societate-istorie-timp.
Pentru că textul în cauză mi-a marcat devenirea ca persoană.
Şi da, pentru a-mi exersa veleităţile de Magister Ludi, printr-un... mixtum compositum (pentru cârcotaşi).
Schimbând registrul, intenţia este chiar cea mărturisită în subtitlul acestui blog în devenire.
Aş dori să pot fi de folos cu un sfat, o opinie sau o îndrumare celor care aleg să înceapă o călătorie în lumea amăgitoare a pieţelor financiare, aşa cum am fost de multe ori celor care mi-au solicitat, de-a lungul timpului, acest lucru.
Aş dori să pun la dispoziţia celor cu care colaborez o nouă platformă în care să-mi expun consideraţiile personale asupra unor aspecte generale sau particulare dincolo de comunicările directe pe care le întreţinem.
Aş dori să mă folosesc de acest mijloc pentru a da glas preocupărilor şi, de ce nu, frustrărilor proprii.
Aş dori mai degrabă să reuşesc a pune întrebări adecvate, decât a încropi răspunsuri mai mult sau mai puţin pertinente.
Şi, nu în ultimul rând, să-mi folosesc timpul liber într-o manieră plăcută şi, sper eu, utilă celorlalţi.
Valentin Şendresc,
2012 - Oradea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu